Sunt câteva repere de căpătâi ale unui neam peste care nimeni nu poate trece, indiferent de cum se așază istoria. Între ele, steagul țării îmi pare simbolul cel mai apropiat de sufletul celor de care aparține. Este vizibil, este înălțător, este acolo când totul pare pierdut și, cumva, ne ridică de fiecare dată și ne obligă să o luăm de la capăt.
Drapelul este sămânța de patriotism care dă rod continuu în mijlocul nației. Îl vedem fluturând la evenimente de stat, îl vedem înălțat pe instituții, îl vedem purtat la inimă de copii, îl vedem sărutat de sportivi, îl vedem și ne bucurăm odată cu ei. Asta înseamnă puterea frumoasă a steagului, împărtășită invizibil peste tot.
Gândiți-vă cât de impresionantă era această forță pe câmpurile de luptă, odinioară, când tricolorul flutura în războaie, proclamând victorii istorice. Gândiți-vă la strămoșii noștri și la dragostea lor pentru acest drapel. El este intersecția completă a trecutului cu prezentul și viitorul nostru. Și așa trebuie să rămână.
Vă îndemn pe toți să iubiți steagul tricolor și să-l purtați cu bucurie și demnitate!
