Clubul de Presă solicită Parlamentului și Guvernului României să se opună prin toate mijloacele adoptării „Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-media) și de modificare a Directivei 2010/13/UE” înregistrată la Bruxelles la 16.9.2022, COM (2022) 457 final, COD 2022/0277.
Propunerea de regulament, reprezintă un angajament politic al președintei Ursula von der Leyen, și prevede sub pretextul asigurării unei protecții acordate mass media și a consumatorilor de servicii media, instituirea la nivel central european a COMITETULUI EUROPEAN PENTRU SERVICII MASS MEDIA, format din reprezentanți numiți de Comisia Europeană, precum și din reprezentanți numiți de către autoritățile de reglementare din fiecare stat membru UE – cu rol de „autorități independente în domeniul mass media” – care să emită normele după care să se reglementeze, cenzureze și sancționeze activitatea mass-media / actul jurnalistic, în toate statele membre, după criterii subiective, care contravin dreptului la libertatea de exprimare garantata de art. 10.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), articol care interzice orice amestec al autorităților publice în exercitarea acestui drept fundamental.
Cu privire la rolul COMITETULUI și organismelor naționale de reglementare, în expunerea de motive a proiectului de Regulament se arată: „Rolul autorităților de reglementare în domeniul mass-mediei este, de asemenea, esențial pentru protecția împotriva furnizorilor necinstiți de servicii mass-media, inclusiv a celor care sunt controlați de stat, fie din punct de vedere financiar, fie din punct de vedere editorial de anumite țări terțe, care pot aduce atingere sau pot prezenta riscuri de a aduce atingere securității publice și apărării. (…) va oferi o protecție eficace utilizatorilor serviciilor mass-media împotriva conținutului ilegal și dăunător, inclusiv online…”
În art. 7 din proiect se prevede că: „Statele membre se asigură că… autoritățile sau organismele naționale de reglementare dispun de competențe adecvate de investigare în ceea ce privește conduita persoanelor fizice sau juridice care intră sub incidența capitolului III – Cadrul pentru cooperarea în materie de reglementare și o piață internă funcțională pentru serviciile mass-media .
În art. 20: “…orice furnizor de servicii mass-media care face obiectul unei măsuri administrative sau de reglementare menționate la alineatul (1) și care îl privește în mod individual și direct are dreptul de a introduce o cale de atac împotriva măsurii respective în fața unui organism de apel…”
Conținutul propunerii de regulament relevă în ansamblul său o delegare legislativă către persoane fizice din cadrul unor autorități naționale de reglementare, care nu sunt nominalizate (probabil în cazul României se intenționează a fi desemnat un reprezentant din cadrul CNA sau din Ministerul Digitalizării, minister care a înregistrat deja o tentativă de a se erija în poliție a internetului, printr-un proiect de hotărâre de guvern sancționat de societatea civila) să participe atât la procesul de reglementare/sancționare a pieței media, cât și la cel de investigare și sancționare a furnizorilor de media. Un dublu rol cu efectul eludării unicei autorități legiuitoare a țării – Parlamentul, prin crearea unei instanțe extraordinare care, pe de o parte, își votează în COMITET propriul cadru legislativ-punitiv, iar pe de cealaltă îl aplică, cu efecte descurajante pentru libertatea de exprimare și care pot genera grave abuzuri, cu atât mai mult cu cât sancțiunile pot fi luate de persoane a căror criterii de numire exced oricărui cadru democratic, numirea acestora putând fi făcută arbitrar, în afara oricărui cadru legal.
Arătam, spre exemplu, că în prezent CNA, care este autoritate de reglementare în Romania în domeniul audio-vizualului, funcționează neconstituțional, cu membri numiți politic, unii fără nicio pregătire în domeniul mass-media, dar care aplică sancțiuni pecuniare prin decizii care stabilesc amenzi furnizorilor de servicii mass-media care trebuie achitate imediat, întrucât contestația la instanță de judecata nu suspendă de drept sancțiunile aplicate, cum este cazul amenzilor date de Poliție, Jandarmerie sau alte instituții ale statului. În cazul CNA, tendințele abuzive ale acestei instituții sunt vădite: deși CNA nu are abilitatea legală să reglementeze mediul on-line, ci doar pe cel audio-vizual, recent această instituție, în baza unei reclamații, și-a arogat dreptul de a chema la audieri publicația on-line Activenews pentru a da explicații despre un articol scris, postând investigația pe ordinea de zi a instituției.
Față de cele semnalate, Clubul de Presă cere insistent tuturor autorităților române competente să împiedice înființarea la nivel guvernamental a unui organism de reglementare a presei, în baza propunerilor de regulament forțate de funcționari politici de la Bruxelles, pe teme care exced dreptului la libertatea de exprimare, nepuse în dezbatere publică, nediscutate cu organismele mass-media naționale, prin metode care încalcă art. 10.1 din CEDO privitoare la interzicerea oricărui amestec al autorităților publice în libertatea de exprimare și în lipsa unui cadru legal legiferat de Parlamentul României – unica autoritate legiuitoare a țării.
Propunerea de regulament poate fi accesată aici:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52022PC0457
