,,Nu am o veste bună pentru agricultorii din România cu toate că se fac demersuri la nivel european, se insistă și prin intermediul Ministerului Agriculturii și prin intermediul asociațiilor profesionale din agricultură, dar până acum se pare că cei de la Bruxelles sunt mai reticenți, sunt mai puțini sensibili la acest subiect. Să sperăm că agricultorii români se vor descurca, să sperăm. 2023 a fost un an destul de dificil pentru fermierii din România în contextul în care inputurile, în special îngrășămintele chimice din toamna anului 2022, pentru că anul agricol începe în toamna anului precedent și se finalizează în anul următor, au fost la niște prețuri exorbitante, cam de 3-4 ori mai mari decât într-un an normal în condițiile în care prețurile cerealelor din anul 2023 au ajuns la nivelul anului 2020, adică grâul și porumbul s-au vândut cu 80 de bani/kg, preț de acum 3-4 ani, iar la îngrășămintele prețurile au crescut de la 1800 lei tona, de îngrășământ cu fosfor, la 6000-6500 lei în anul 2022. La fel și îngrășămintele azotoase, la fel și motorina care se menține la un preț ridicat, lucru care a dus la un dezechilibru foarte mare în bugetul fermierilor. Ce se întâmplă cu aceste GAEC –uri care înseamnă de fapt niște coduri pentru bune condiții agricole și de mediu? În 2009 erau 3 GAEC–uri (GAEC 1, GAEC 2 și GAEC 3) pentru România , iar astăzi avem 9 GAEC-uri impuse de Bruxelles.
Fac referire la GAEC 7 și GAEC 8 pentru care ne luptăm cu Bruxelles-ul și chiar dacă am avut acordul altor state membre, din păcate, votul nu a fost unul satisfăcător în condițiile în care UE nu acceptă derogarea, deocamdată. Sperăm noi că, până în primăvară, până când se vor depune cererile în agricultură la APIA să rezolvăm cât de cât aceste probleme. GAEC 7 se referă la rotația culturilor pe terenul agricol. Adică dacă anul acesta am avut grâu trebuie să punem altceva dar nu orz care face parte din aceeași categorie. Trebuie să pună porumb, floarea soarelui sau rapiță. Dacă în toamna acestui an fermierii au reușit să respecte aceste rotații, pentru cultura de porumb care va fi înființată în primăvară lucrul acesta este mult mai greu. Cultura porumbului este cea care încurcă lucrurile, pentru că este cultura cu cea mai mare suprafață cultivată în România. Vorbesc de culturile prășitoare din primăvară, în comparație cu floarea soarelui și atunci va pune probleme această rotație a culturilor. După aceea GAEC 8 vine și spune că trebuie să lăsăm 4% părloagă teren necultivat din suprafața unei ferme. Iarăși, este o condiție nouă pentru fermierii români pentru că până acum ne luptam cu eliminarea pârloagelor din sectorul vegetal, acum când am reglat aceste lucruri Uniunea Europeană vine și spune 4% trebuie să rămână necultivat, dar întreținut, este adevărat. Nu spun că nu sunt niște măsuri de mediu bune, dar aceste măsuri trebuie implementate de-a lungul timpului, nu într-o perioadă în care fermierii se confruntă cu probleme, cu prețuri la inputuri foarte mari și prețuri la cereale foarte scăzute. Din cauza aceasta conducerea MADR și organizațiile profesionale din România au cerut amânarea acestor GAEC-uri, a acestor condiții impuse de UE, dar din păcate nu s-a reușit până în momentul de față acest lucru…
Legat de demersurile care se fac la nivel european, vreau să spun că de multe ori lucrurile pleacă din fașă prost, adică nu sunt susținute așa cum trebuie de reprezentanții noștri și nu numai din România, pentru că mai sunt și alte țări care se confruntă cu asemenea lucruri. Probabil că sunt oameni care nu sunt tocmai profesioniști, care nu știu ce înseamnă agricultura și probabil că ar trebui să umblăm un pic la lucrurile astea, din păcate… Este o mare criză în rândul fermierilor din România, sunt ferme care intră în faliment, care sunt executate, aud din ce în ce mai mult de aceste aspecte’’, a declarat deputatul PSD Dâmbovița, Marian Țachianu.
