“24 ianuarie 1859 este un punct de pornire în construcția României moderne și își păstrează întreagă semnificația. Avem această tendință de a relativiza, în numele unui ciudat “europenism”, astfel de evenimente istorice, uitând, sau ignorând, faptul că Mica Unire este catalizatorul procesului de europenizare în Principate. Sigur, este poate de mirare cum niște oameni politici au putut construi un consens, care a dus la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza domn în Moldova și în Țara Românească.
Consensul a mers mai departe, a permis modernizarea instituțională, a generat instituții noi, a permis, până la un punct, reforme politice, economice și sociale. Au fost rezultatul Revoluției de la 1848, alt moment istoric, pe care îl trecem cu vederea, acum, când suntem pătrunși de “spirit european”.Este vremea să recitim istoria națională.
Pentru a ne putea urma proiectul nostru național, cel al integrării europene, al dezvoltării și modernizării. Dacă nu știm de unde am plecat, și de ce am ales o cale anume, nu înțelegem nici unde vrem să ajungem. Unirea nu este o abstracție, un act simbolic. Unirea are un conținut cât se poate de concret. Așa a fost și în 1859, așa a fost și în 1918, așa este și acum. Unirea nu este un proiect închis, finalizat. Unirea se construiește în fiecare zi, dacă știm să ne alegem obiectivele, să ierarhizăm corect prioritățile și să lucrăm împreună pentru atingerea lor.
Nu autostrăzile, necesare și ele, și nici exacerbarea egoismelor locale fac unirea, ci ideile. Idei care să producă, concret, mai multă nevoie de unire, într-o lume care crede că fragmentarea este o soluție pentru problemele ei actuale. Nu există soluții individuale la problemele noastre, oricare ar fi ele. Aceasta este prima mare lecție a Unirii din 24 ianuarie 1859. Și trebuie învățată temeinic. Unirea nu poate fi digitalizată, nu se face prin lucru la domiciliu.La mulți ani, România!”, a transmis Ionuț Vulpescu, deputat PSD de Dâmbovița.
