„Ungaria a anunțat că aplică un program de criză. «Europa nu va avea, cel mai probabil, suficient gaz pentru sezonul de toamnă şi iarnă» – spune șeful de cabinet al premierului Orban și anunță un program în cinci puncte printre care interzicerea exporturilor de gaz și alți combustibili. Puțini știu, însă, că blocarea exporturilor e imposibilă, fiind o încălcare a tratatului UE și a Regulamentului 943, dar și mai puțini privesc dincolo de anunțul Budapestei.
Italia traversează și ea o criză. Guvernul Draghi e pus în fața unui vot de încredere și principalii opozanți sunt foștii premieri Matteo Renzi și G.Conte. Conte e în Coaliția guvernamentală și nu acordă votul de încredere guvernului.
Renzi e în opoziție, dar este unul dintre politicienii europeni de pe statul de plată al lui Putin. El cere căderea guvernului și alegeri anticipate. Ce efect va avea asta asupra asta asupra uneia dintre cele mai mari economii a UE, în plină criză energetică e ușor de imaginat. Dar ce efect are asupra României toată această mișcare?
Să nu ne mirăm dacă vor fi voci ale UDMR care vor crede, probabil, prin septembrie, că e mai bine să intre în opoziție după ce au obosit la meciul de fotbal anunțat luna aceasta.
Să nu uităm că diaspora ungară este foarte puternică în România, că 20 de ani au avut oameni în capul Statului și că au și azi voci importante în spațiul public. Să nu uităm că Italia anilor 60-70 a însemnat apariția unei Stângi care doar patriotică și europeană nu era și asta făcut necesară construcția unor operațiuni mai puțin fericite.
În concluzie, provocările ungare și italiene au în spatele lor interesele rusești și liderii UE sunt puși în fața unor decizii extrem de sensibile și extrem de urgente. Altfel, visul frumos al comunității oțelului și cărbunelui se stinge”, a declarat deputatul social-democrat.
