În fiecare an, în luna ianuarie, cu ocazia Lunii de conștientizare a cancerului de col uterin, se derulează o serie de activități, ce aduc în atenția publică acest tip de cancer, cu un impact negativ major asupra sănătății populației din România.
Cancerul de col uterin este o afecţiune care poate fi prevenită prin vaccinare şi screening şi poate fi vindecată dacă este depistată la timp și tratată corespunzător.
Cu toate acestea, cancerul de col uterin rămâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauză de deces prin cancer la femeile de pe tot globul. La nivel european, incidenţa şi mortalitatea prin cancer de col uterin au scăzut foarte mult. România continuă însă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin la nivel european .
Conform datelor Sistemului european de informații cu privire la cancer (ECIS) al Centrului Comun de Cercetare, în 2022, România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă (32,6 /‰00 femei, de 5 ori mai mult decat în Finlanda – 6,4/‰00 femei) şi mortalitate prin cancer de col uterin în Uniunea Europeană (16,8/‰00 femei, de 8 ori mai mult decât Finlanda – 2,2/‰00 femei).
În anul 2020, dintre cele 30 447 de cazuri noi şi 13 437 de decese estimate la nivel european prin cancer de col uterin, 11,10 % din cazurile noi şi 13,43% din decese s-au înregistrat în România .
Peste 95% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), un virus care infectează epiderma și mucoasele. În acest context, vaccinarea antiHPV conferă un grad ridicat de protecţie împotriva displaziei de col uterin, cancerului de col uterin (atât faţă de carcinomul cu celule scuamoase, cât şi faţă de adenocarcinom), dar poate oferi protecţie şi faţă de neoplasmul anal, orofaringian, vulvar, vaginal şi penian.
Cu toate acestea, acoperirea vaccinală împotriva HPV este scăzută în România, în pofida eforturilor depuse de guvern prin includerea acestei vaccinări într-un program național de vaccinare în anul 2008, cu un program oferit gratuit fetelor cu vârste cuprinse între 10 și 11 ani la nivel național, program ce s-a confruntat cu o mare reticență față de vaccinare. În 2009, programul de vaccinare a fost relansat cu ajutorul unei campanii de comunicare, dar rezultatele au fost foarte modeste. Programul a fost oprit timp de aproape 10 ani și reluat în 2019, adresat fetelor 11-14 ani şi ulterior 11-18 ani, gratuit, în cabinetele medicilor de familie, pe baza unei cereri scrise prealabile din partea părinților.
În prezent, prin Ordinul MS nr. 3.120 din 12 septembrie 2023 (31) au fost extinse categoriile populaționale care beneficiază de vaccinarea anti HPV: vaccinarea gratuită a fetelor şi băieţilor cu vârsta ≥ 11 ani și < 19 ani, şi compensarea 50% în cazul femeilor cu vârsta ≥ 19 ani și ≤ 45 de ani.
Programele de screening prin testare HPV şi Babeş Papanicolau permit detectarea leziunilor precanceroase/a cancerului de col uterin și, ulterior, reducerea incidenței şi a mortalităţii cancerului de col uterin precum şi a suferinţei şi a costurilor umane şi financiare pentru femei, familiile acestora şi societate.
În acest context, Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică organizează în luna ianuarie 2024 o campanie de informare, educare și conștientizare privind importanța prevenirii prin vaccinare, diagnosticării precoce prin screening și tratării precoce a cancerului de col uterin, patologie cu impact negativ major asupra populației din România.
DIRECTOR EXECUTIV,
SORIN STOICA
