Ajutorarea aproapelui reprezintă măsura umanității noastre, dar și mărturia aprofundării noastre spirituale ce evocă, de fiecare dată, vocația noastră de a fi mereu alături de semenii noștri care trec prin dificultăți și înfruntă vitregiile vremurilor.
Aceasta este rațiunea pentru care m-am implicat, ca Președinte, în coordonarea activităților filialei dâmbovițene a Societății Naționale de Cruce Roșie din România și tot de aceea, am decis să candidez pentru cel de al doilea mandat în fruntea acestei prestigioase, nobile, importante și respectabile instituții.
Perioada pe care am traversat-o în cei patru ani de mandat nu a fost una ușoară, pentru ca ne-am confruntat cu una din cele mai mari provocări a civilizației contemporane și anume, pandemia de Covid-19, care a încercat din răsputeri credința, speranța și limitele posibilităților practice de a ajuta ale comunităților noastre.
Organizația noastră a ajutat și a împărtășit roadele generozității și ale bunătății umane, a sprijinit instituții, oameni și comunități, oferind încredere, demnitate și puterea de a merge mai departe semenilor noștri.
De asemenea, o a doua mare provocare a istoriei lumii noastre în care organizația noastră s-a implicat a fost ajutorarea numeroșilor refugiați în urma tragicului război din Ucraina, cărora le-am oferit încă din primele zile a acestei uriașe provocări pentru Europa și întreg mapamondul, ajutor concret, îndrumare și toate cele necesare pentru ca existența lor în pribegie să fie cât mai suportabilă.
Chiar dacă foarte multele dintre acțiuni ale Societății dâmbovițene de Cruce Roșie nu a avut întotdeauna vizibilitate sau receptare maximă, ele au presupus un uriaș efort umanitar, multă dăruire, bunătate și jertfelnicie din partea tuturor membrilor organizației noastre care au dorit astfel să aline durerea celor fugiți din calea războiului și să aline neputințele tuturor acelora aflați în necazuri, nevoi și grabnice primejdii.
Nu trebuie uitat că 4 tiruri, cu peste 150 de tone de ajutoare au plecat în primele zile ale conflictului către granița de nord a țării, mărturisind o rapidă și deosebit de mare și bună mobilizare a filialei noastre!
În afară de aceste activități notabile, la fel de importante au fost și cele destinate bătrânilor, tinerilor, celor afectați de calamități naturale, din comunitatea locală din țară, ori din străinătate sau celor aflați în căutarea unui loc de muncă, ori suferind de boli grave, dar și cu prilejul sărătorilor legate de Învierea Domnului sau Nașterea Domnului.
Oameni și instituții, cu toții au primit ajutor, dar și încurajare, încredere și speranță în solidaritatea, statornicia și filantropia semenilor lor.
Sunt deosebit de recunoscător tuturor celor implicați în activitățile filialei locale a organizației noastre, cărora, cu deosebită recunoștință, le mulțumesc din tot sufletul. De altfel, un cuvânt special de apreciere și de recunoștință țin să le adresez tuturor dâmbovițenilor care au fost alături de noi și ne-au sprijinit, oferindu-ne posibilitatea ca, prin contribuția lor, statornică și masivă, să ajutăm, să încurajăm și să oferim lumină și speranță celor ce au atâta nevoie.
Unul dintre partenerii cei mai implicați, respectabili și receptivi este Arhiepiscopia Târgoviștei care, împreună cu preoții săi a contribuit evident și decisiv la derularea și succesul demersurilor noastre în slujba comunității locale.
Un cuvânt deosebit de mulțumire și recunoștință doresc să adresez Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon, Președinte la nivel național, pentru multă vreme al S.N.C.R.R., care a răspuns cu deosebită generozitate la toate solicitările și nevoile noastre.
Desigur, toată această activitate nu putea fi realizată fără sprijinul membrilor Biroului și al Comitetului județean al organizației noastre, al primarilor din județ, dar și ai altor binevoitori sprijinitori.
Mi-am depus, astăzi, candidatura pentru un nou mandat de Președinte al filialei județene de Cruce Roșie, cu dorința ca, în cazul în care voi fi reales, să cresc gradul de ajutorare a tuturor celor în nevoi, implicând tot mai mulți voluntari și donatori, dezvoltând nivelul de transparență, eficiență și eficacitate al instituției noastre.
Mi-am propus să aduc un și mai mare beneficiu de imagine Crucii Roșii dâmbovițene, ca organizație reper pentru aprecierea și respectul membrilor comunității noastre, dar și al întregii lumi.
Un gând special pentru cei care nu au putut fi alături de noi din diverse motive, inspirat din mesajul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon: „toți trebuie iubiți!”
