„Se întâmplă rar ca vasele de sticlă să traverseze secolele în condiții intacte. De obicei, arheologii le descoperă în stare fragmentară. Vasele de sticlă intacte au fost găsite în contexte arheologice deosebite, fiind depuse în locuri special amenajate pentru protecție.
Așa a fost și în cazul descoperirii noastre de la Mănăstirea Viforâta. Acest tip de vas de sticlă, din categoria Lacrimarium, Balsamarium sau Olfactoriolum, botezat mai modern Unguentarium, are o vechime mare, fiind întâlnit în civilizația elenistică, răspândit în Imperiul Roman, în cel Bizantin și în statele ce au orbitat în aria de influență a Ortodoxei bizantine.
Acest tip de vase, mici, prețioase și de care oamenii au avut mare grijă, au servit ca recipiente pentru cosmetice, parfumuri, creme, diverse aromatice. O altă întrebuințare, caracteristică și spațiului de la sud de Carpați – Țara Românească, a fost cea de vas liturgic, utilizat în ceremonialul religios, în special la înmormântări. Câteva exemplare, puține la număr, au fost descoperite la temelia unor lăcașuri de cult. În ele se păstrau uleiurile sfinte – mirul. Aceste vase apar în sec. XIV-XVIII, pe tot întinsul Țării Românești. Unele sunt de proveniență occidentală – atelierele de la Murano, de exemplu. Altele pot proveni de la ateliere locale, Matei Basarab având o sticlărie la mică distanță de capitala Târgoviște.
Vasul nostru, descoperit în timpul cercetărilor arheologice preventive efectuate de Complexul Național „Curtea Domnească” din Târgoviște la Man. Viforâta este un exemplar pe cât de rar, pe atât de elegant în realizare.
Are o înălțime de cca. 20 cm, gât înalt, ușor oblic și torsionat, sugerând eleganța gâtului unei lebede. Gura este largă, evazată și îngustată în zona de scurgere a lichidului. Corpul este cilindric, bombat cu fundul plat. Culoarea este gălbuie, iar striațiile verticale ale corpului joacă rol de decor.
Vasul va fi expus în curând la Curtea Domnească din Târgoviște – clădirea Muzeului Tiparului și Cărții Românești Vechi.”, se arată într-o postare pe facebook.
