Programul de guvernare prezentat de Ludovic Orban conține date certe care confirmă austeritatea care era anunțată, cu mult înainte de moțiune, prin declarațiile publice ale unor lideri PNL.
După ce au realizat că astfel de măsuri pot afecta dramatic campania la prezidențiale pentru președintele Iohannis, cei de la PNL neagă acum intenția de a le lua. Există însă, în programul de guvernare, dovezi certe ale austerității pregătite de guvernul Orban. Iată dovezile.
Închiderea spitalelor
Deși la audieri, Orban a negat cu vehemență închiderea spitalelor, în programul său de guvernare scrie clar cuvântul „comasare”, pe care românii îl știu bine că au mai trăit o dată astfel de moment în guvernarea Boc. „Guvernul, în colaborare cu toate structurile locale și centrale care dețin unități sanitare cu paturi în administrare, vor realiza o analiză riguroasă și vor stabili un plan de reorganizare/comasare a spitalelor neperformante sau a celor care înregistrează mari dificultăți de sustenabilitate financiară.” (pagina 51, Programul de Guvernare al PNL).
Tăierea salariilor
Deși Iohannis a dat asigurări în mai multe rânduri că nu se vor tăia salariile și pensiile, programul de guvernare al PNL vorbește în mod clar de tăierea salariilor bugetarilor astfel încât acestea să fie aduse la nivelul celor din privat. „Evaluarea impactului Legii nr. 153/2017 și promovarea unor măsuri în vederea restabilirii unui echilibru între salariații de la stat și cei de la privat și eliminarea inechităților” (pagina 43, Programul de Guvernare al PNL).
Legea 153/2017 este legea salarizării unitare din sectorul public. În declarații publice liderii PNL au susținut că salariile de la stat sunt mai mari decât cele din mediul privat. Florin Cîțu, ministrul propus la Finanțe, a declarat:„Salariul mediu net pentru angajații din administrația publică, apărare și asigurări sociale a fost întotdeauna mai mare decât salariul mediu net din sectorul privat.” Ce nu ia în considerare Florin Cîțu când compară mediile salariale de la stat cu cele din privat este că: 1) la stat ponderea salariaților cu studii superioare, deci cu salarii mai mari, este mult mai mare ca în privat (sunt mulți medici, profesori, funcționari cu studii superioare); 2) în privat sunt multe salarii plătite la gri, adică o sumă mică pe cartea de muncă și alte sume plătite în diverse forme (prime, premii, chirii etc.) care nu apar în media pe salarii.
Înghețarea sau diminuarea salariului minim pe economie
PNL nu a menționat în Programul de guvernare cum va evolua salariul minim pe economie în anul 2020. Nu dă nicio valoare, nici pentru salariații fără studii superioare, nici pentru cei cu studii superioare, nici pentru cei din construcții. Este vorba în total de 1,7 milioane de oameni, marea lor majoritate fiind din sectorul privat. În schimb, PNL consideră că PSD a crescut exagerat salariul minim: „Problemele structurale apărute în industrie sunt erodarea competitivităţii ca efect al modelului economic promovat de PSD, efectele OUG 114/2018 asupra sectorului energetic, presiunile mari pe costuri din exagerarea creşterii salariului minim în activităţile producătoare de bunuri de consum şi importurile tot mai competitive.” (pag.5 Programul de Guvernare PNL)
Anularea bonusurilor, voucherelor de vacanță și a altor beneficii salariale
PNL nu a negat niciodată că nu va diminua sporurile sau alte beneficii salariale. Deși Iohannis afirma răspicat că nu vor fi tăiate salariile, anularea unor venituri salariale, altele decât salariile propriu-zise reprezintă tot o tăiere a veniturilor pe care le au salariații. Există o intenție clară a PNL de a interveni în reglementările din Legea salarizării în ceea ce privește sporurile și alte beneficii salariale: „Guvernul va iniția un proiect de lege pentru compensarea inechităților produse de legea salarizării unitare precum și a regulamentului de sporuri, între toate categoriile de personal medical și mai ales a biologilor și chimiștilor, a personalului auxiliar, cadrelor universitare cu încadrare clinică, a personalului medical ce activează în domenii cu grad înalt de risc.” (pag. 14, Programul de Guvernare al PNL).
PNL nu s-a delimitat niciodată de declarațiile ministrului desemnat la Finanțe, Florin Cîțu, privind desființarea unor beneficii salariale pentru bugetari: „Bugetarii trebuie să accepte să muncească fără vouchere, tichete de vacanţă, tot felul de sporuri”.
Concedierile în masă
PNL nu a negat niciodată politica de concedieri masive a bugetarilor anunțată de actualul ministru desemnat.
Florin Câțu: Introducerea principiului 85/15 = angajatii din sectorul bugetar nu pot să reprezinte mai mult de 15% din totalul angajatilor din economie!!! În programul de guvernare se vorbește clar de restructurări de personal, la pagina 23: „Analiza schimbărilor intervenite și a noilor provocări cu care se confruntă sectoarele finanțate din bugetele publice, pentru fundamentarea propunerilor de restructurare a instituțiilor publice pentru a fi adaptate și a face față la aceste provocări”.
Ce nu spune Cîțu e de unde vor fi dați afară oamenii. Potrivit calcului său, pentru ca bugetarii să reprezinte circa 15% din total angajați în economie ar trebui să fie dați afară circa 400.000 de bugetari. În condițiile în care toți funcționarii reprezintă 260.000 de angajați, rezultă că diferența va trebui tăiată de la medici, profesori, pompieri, polițiști, angajați ISU, etc.
Sistarea majorării punctului de pensie la 1.775 lei
Deși la audieri, ministrul desemnat la Muncă, Violeta Alexandru a declarat că punctul de pensie va crește conform prevederilor legale, nu a spus însă dacă se referă la actualele prevederi legale. Evident că noul guvern Orban va putea modifica prin OUG Legea pensiilor pentru a stabili un alt nivel a punctului de pensie.
Dovada că nu vor să crească punctul de pensie la valoarea stabilită de PSD pentru anul 2020 este că nu au trecut această valoare precisă în programul lor de guvernare. Dacă ar fi intenționat cu adevărat ar fi trecut-o în program pentru a pune capăt speculațiilor. Mai ales în campania electorală o astfel de mențiune clară în program ar fi fost în favoarea lor – deci e exclusă varianta că le-ar fi scăpat.
Impozitarea pensiilor mai mici de 2.000 lei și reintroducerea CASS
Ludovic Orban, premierul desemnat a spus clar că vrea să impoziteze toate veniturile, deci inclusiv pensiile care acum sunt scutite de unele impozite.
Printr-o astfel de măsură ar urma ca pensiile sub 2.000 lei să fie impozitate cu 10%, iar la toate pensiile s-ar reintroduce CASS de 5,5%.
Nu este nicio prevedere în programul PNL de guvernare care să prevadă menținerea actualului regim fiscal privind pensiile.