Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, vă invită la Muzeul de Istorie, în perioada 5 iunie – 30 septembrie 2026, să vizitați o nouă expoziție temporară „Mircea cel Bătrân și urmașii, o istorie a puterii”.
La 640 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești și la 630 de ani de la prima atestare documentară a orașului Târgoviște, Mircea cel Bătrân rămâne una dintre figurile fundamentale ale Evului Mediu românesc. Domnia sa nu a însemnat doar o succesiune de victorii militare și alianțe diplomatice, ci și construirea unui model de autoritate politică și dinastică ce avea să influențeze generațiile următoare. Prin faptele sale, dar și prin memoria păstrată de urmași, Mircea devine expresia unei istorii a puterii care se leagă deopotrivă de destinul Țării Românești și de afirmarea Târgoviștei ca spațiu al autorității domnești.
Expoziția „Mircea cel Bătrân și urmașii, o istorie a puterii” este rodul colaborării a cinci instituții muzeale. Patrimoniului deținut de Muzeul de Istorie din Târgoviște și s-a adăugat o selecție de bunuri de patrimoniu din colecțiile următoarelor muzee: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Muzeului Județean Argeș și Muzeul Municipal Curtea de Argeș, cărora le mulțumim pentru că au răspuns apelului lansat de instituția târgovișteană
Expoziția prezintă aspecte ale evoluției politice și militare a Țării Românești la finalul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea. Vizitatorii pot descoperi aspecte ale vieții cotidiene din cele două capitale, Argeș și Târgoviște, la care se adaugă tezaure monetare, arme, dar și obiecte de podoabă descoperite la Gogoșu (jud. Mehedinți), Olteni (jud. Teleorman), Curtea de Argeș (jud. Argeș), Retevoiești-Pietroșani (jud. Argeș), Cetățeni (jud. Argeș) și Târgoviște (Curtea Domnească). În privința armelor, acestea provin de la Podu Dâmboviței, Cetățeni, Cetatea Poienari, Șerbănești – spadă cavalerească pentru o mână, mâner cu garda dreaptă terminată printr-un buton sferic, și Vlădești – spadă pentru două mâini, cu lama dreaptă, șanț median pe ambele fețe, gardă în formă de cruce cu brațele drepte, toate din județul Argeș, la care se adaugă o spadă descoperită în zona Bucureștiului – spadă occidentală din secolul al XV-lea, cu lama dreaptă, vârf rotunjit, fără canelură mediană, cu profil transversal rombic și gard dreaptă. În ceea ce privește masa monetară, deosebit de relevantă pentru ideea de putere, remarcăm prezentarea pentru public a unui fragment (500 monede din peste 48.000) din tezaurul de la Budești (jud. Vâlcea), a unui lot din tezaurul Mircea cel Bătrân (6328 monede) descoperit la Târgoviște, precum și a unor exemplare mai rare, așa cum sunt ducatul de la Vlad I (1394-1397) și Mihail I (1418-1420). De asemenea, menționăm prezența pisaniei cetății Turnu (Măgurele)/Nicopolis Minor, inscripție slavonă, de redacție medio-bulgară, atestând refacerea cetății, după dezastrul cruciat de la Nicopole. Stăpânirea otomană a cetății s-a menținut din 1396 până, cel târziu, în 1398. Din primăvara anului 1399 avem atestată documentar prezența lui Mircea cel Bătrân la Nicopolis Minor. Se adaugă pisania cetății Dârstăr (Silistra), păstrată fragmentar, inscripție în limba greacă, atestând apărarea cetății asediate de turci în anul 1407-1408. Încheiem prezentarea sintetică a expoziției cu placa armorială atribuită lui Vlad Dracul, expusă pe turnul-clopotniță al mitropoliei de la Argeș. Dincolo de ordinul cavaleresc, această placă, prin amplasarea direct pe unul din monumentele simbol din interiorul țării, transmite mesajul propriei identități heraldice a voievodului.
Vă așteptăm cu drag!
